Luigi Colani si viziunile sale de design pentru camion

Nascut in 1928, Luigi Colani isi incepe activitatea de designer la Paris in 1950. A studiat aerodinamica la Sorbona si si-a petrecut o buna perioada de timp in Statele Unite in cadrul companiei aviatice Douglas, unde a studiat si a invatat folosirea noilor materiale din aceasta industrie; s-a mutat in 1953 in Franta la SIMCA, unde a reusit sa produca primul sau concept, o caroserie integrala din plastic.

 

In 1955, Colani se reintoarce in orasul natal, Berlin, cu un portofoliu bogat din punct de vedere a experientei internationale si cu noi viziuni asupra formelor obtinute din prelucrarea plasticului si a materialelor usoare. Intors la Berlin, acesta a pus bazele unor premii acordate pentru design, primii dintre cei care au primit astfel de distinctii fiind Erdmann, Rossi si Rometesch. In acelasi timp, Colani si-a avasat studiile asupra modelarii plasticului si materialelor usoare, rezultatul acestor studii fiind concretizate in 1960 printr-un concept de automobil sport, denumit Colani GT. Practic, acest concept era un DIY (Do it yoursefl) kit pe platforma Volkswagen. In perioada imediat urmatoare, Luigi Colani si-a diversificat aria de activitate, atingand domenii precum productia de mobile, concepte de petroliere cu elice modificate pentru o mai buna performanta precum si concepte de automobile ecologice, care au reusit sa stabileasca nou record mondial de consum, de numai 1.71 l/100 km. Tot in acea perioada, grupul german Volkswagen i-a platit lui Colani o suma colosala pentru a realiza noi studii de design intr-un proiect denumit “Automobilul de maine”. Tot in cadrul noului parteneriat, Volkswagen i-a permis lui Colani sa foloseasca tunelul aerodinamic din cadrul fabricii pentru a studia consumul de carburant si aerodinamica conceptelor sale.
In 1986, Colani pune bazele unui centru de cercetare a designului in Berna unde creaza concepte de avioane supersonice, trenuri de mare viteza precum si camioane.

Primul camion marca Colani

Primul studiu de design pentru un camion a fost realizat in 1977, modelul fiind unul futurist, fara nimic in comun cu designul modelelor de camione de la acea vreme. Daca in acea perioada toti constructorii de camioane mergeau pe idea de unghiuri si linii drepte ale cabinei, Colani, datorita cunostintelor sale, a mers ceva mai departe. Astfel, inspirat din mecanica fluidelor si aerodinamica, camionul realizat avea o forma fluida aidoma unui avion, oeficientul sau aerodinamic (Cx) fiind foarte mic in comparatie cu cel al camioanelor de serie. Cabina era fabricate in mare parte din sticla polimerizata, pentru a reduce din greutate. Tot pentru reducerea greutatii si pentru a permite o mai buna modelare a fromelor, la exterior s-a folosit tot plastic. Vazut din fata, camioanul lui Colani pare a fi inspirat din forma capului unui triceratops. Dupa mai bine de 20 de ani, in 2001, designerul Colani realizeaza un camion bazat pe platforma tehnica de DAF XF. Denumit, Colani DAF XF 460, acesta a pastrat linia de design de la primul camion, insa cu imbunatatiri substantiale la capitolul materiale folosite si aerodinamica. In 2002, centrul de design Colani recidiveaza, realizand inca un model bazat de aceasta data pe platforma tehnica de Mercedes-Benz. Modelul a fost creat special pentru Spitzer-Silo. In momentul de fata, acesta este functional, ca de altfel toate modelele create de designerul german. Modelul realizat pentru Spitzer-Silo are un program special de circulatie, doar pe timp de noapte pe drumurile publice, pentru a se evita accidentele care s-ar putea produce, camionul fiind o atractie pentru soferii din trafic.

Tendinta formelor la camion

Despre Colani se poate spune ca a fost un deschizator de drumuri in ceea ce priveste liniile si formele implementate pe camioanele sale. Astfel, studiile aerodinamice pe care le-a realizat sunt de real interes pentru toti producatorii de camioane din lume, acestea putand aduce beneficii in viitorul apropiat, cand accentul este pus pe economie de carburant, ergonomie si ecologie. Daca privim putin in spate, se vede o oarecare apropiere a liniilor spre ceea ce Colani a realizat in ‘77; cel putin producatorii au renuntat la formele cu unghiuri drepte ale cabinelor. Sectiile de design ale marilor producatori au inteles ca formele fluide, colturile rotunjite sau tesite ale cabinei precum si montarea de paravanturi sau guri de aer pot aduce, reduceri de consum substantiale camioanelor pe care le produc. Trend-ul designului in aceasta industrie se indreapta spre formele propuse de Colani, insa ramane de vazut cati dintre producatori au capacitatea financiara s-o faca.